Pe data de 21 februarie 2022 va intra in vigoare pactul de mobilitate european. Ţara noastră ca şi alte ţări estice, precum Bulgaria, Polonia, Lituania cu un interes economic major în piaţa transportului de mărfuri contra cost, au contestat diverse prevederi ale pactului de mobilitate european precum: obligaţia întoarcerii acasă (la bază) a camioanelor la termen de 8 săptămâni, obligaţia întoarcerii acasă a şoferilor şi interzicerea repausului săptămânal normal în cabină; dorind anularea prevederilor (aşa zis) discriminatorii.
Perspectiva asupra impactului acestei noi legislaţii diferă, de aceea nu putem spune dacă sunt prevederi discriminatorii sau nu, deoarece anumite prevederi pot îmbunatăţii calitatea vieţii şoferilor, cât şi calitatea serviciului de transport prestat, însă în același timp pot îngreuna dezvoltarea afacerilor în acest domeniu, datorită costurilor mai mari de efectuare a transportului şi a unui profit mai mic.
Proporţional cu scăderea profitului pentru operatorii de transport în urma prestării unui transport comunitar, va fi posibilitatea şi unei diminuări a veniturilor şoferilor, deoarece lefurile vor fi afectate de costurile adiacente rezultate din plata cazărilor, aşadar condiţiile de lucru pot fi relativ mai bune, însă costurile generate vor fi mai mari, iar profitul/venitul final se va diminua pentru toate părţile implicate.
Reglementarea tot mai mare a transportului de marfă contra cost, va afecta pe viitor şi vehiculele de mic tonaj, anume van-urile cu MTMA de 3,5T pentru care autorităţile europene vor prevedea în lunile viitoare ale anului curent, dotarea cu tahografe. Multiplele reglementări prevăzute la nivelul întregii Uniuni Europene, se vor reflecta în preţuri crescute ale serviciului de transport, care ulterior vor afecta cumpărătorul final, preţul produselor devenind cu câteva procente mai ridicat pentru cumpărătorul final.
Pe lângă costuri, uzura vehiculelor se preconizează a fi mai mare, deoarece camioanele vor fi nevoite să parcurgă distanţe suplimentare, devenite obligatorii precum drumul parcurs la fiecare 8 săptămâni pentru intoarcerea la bază. Ţara noastră nefiind membră a spaţiului Schengen, se va confrunta cu aglomeraţii în vămi, datorită acestor drumuri suplimentare în urma cărora tranzitul general al punctelor de trecere a frontierei putând fi ingreunat.
Vor fi efecutate drumuri suplimentare, mai multi kilometri parcurşi rezultând un consum mai mare de combustibil precum şi emisii de noxe mai mari. Aşadar aceste măsuri politice, vor putea avea şi un impact ecologic, poluarea afectând calitatea vieţii europenilor.
Se prevede în noul pact de mobilitate ca şoferul să nu mai doarmă în cabina camionului ci la hotel, aşadar vehiculul va rămâne parcat la marginile marilor oraşe europene indiferent de valoare bunurilor transportate. Pe întregul teritoriu comunitar, trebuie construite noi facilităţi de parcare a camioanelor, precum şi dotarea celor existente cu paznici si camere de supraveghere, deoarece siguranţa mărfurilor transportate nu trebuie neglijata. Întreaga Europă, în special vestul continentului, se confruntă cu un nivel ridicat de infracţiuni comise asupra transportatorilor, aceştia fiind ţinte datorită vulnerabilităţii din timpul nopţii precum si datorită valorilor transportate, fiind des întâlnite furtul bunurilor, tăierea prelatelor şi alte asemenea acte de infracţionale.
Domeniul logistic va suferi schimbări, pactul de mobilitate fiind un act ce va redefini domeniul transportului de marfă. Adaptabilitatea va fi o calitate necesară în drumul spre succes al transportatorilor est-europeni. Momentan impactul este pur economic, fiind legat de costurile de implementare ale pactului de mobilitate ce pot fi mai mari decât profiturile prevăzute cel puţin pe termen mediu, precum şi beneficiile acestuia pe termen lung. Rămâne de văzut în ce mod se va transforma sau reforma piaţa de transport european pe termen lung din punct de vedere economic şi social în urma acestor schimbări de importanţă strategică.
